Visare

Povestea mea incepe
Într-un sfârșit de vară
Când ziua semăna
Ca floarea de cireș

Târziu, lumina Lunii
Nu-ntârzâie s-apară
Căci noaptea se ivea
Pe coama unui lup.

Mi-am adunat papucii
Să văd cine-i pe-afară
Si clănțănind zăvorul
Umblând după năluci

Se leganau doi fluturi
De Lună cu o sfoară
Si un cucernic dafin
Clipea după uluci.

Când m-am întors în mine
Eu vrând să intru-n casă
Mi-am căutat visarea
Să pot intra din nou
În patul unde-am stat

Dar cum lăsasem ușa
Un pic întredechisă
Ieșind tiptil din casă
Ea singur m-a lăsat.

Și am ieșit s-o caut
Strigând o noapte-ntreagă
S-o ademenesc cu glasul
Mieros alintator

Când înspre dimineață
Sătul de-atâta umblet
Găsind-o aplecată
Cu tâmpla la izvor.

20131119-005532.jpg

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s