Ratiune si sentiment

Multa vreme am fost impotriva exacerbarii sentimentelor in detrimentul ratiunii in ce priveste relatia vizibila (in biserici) cu Dumnezeu. Adica : „mai incet cu bucuria exterioara,bucura-te mai mult interior !”

Ei bine,atunci cand intra Iisus intr-o locuinta,toate vorbele noastre frumoase le uitam.Se intampla exact ca si acel baiat timid care pus fata in fata cu fata pe care o iubeste,se pierde si nu mai stie ce sa spuna.De multe ori se intampla ca ea sa intervina si sa salveze situatia ori vine un altul mai „curajos” ,care fara sa o iubeasca cu adevarat ii spune fetei ce vrea sa auda.

Asa se intampla ca cele mai „frumoase vorbe” pe care le-a auzit Isus au fost din gura tanarului bogat:
„-Invatatorule,ce trebuie sa fac ca sa am viata vesnica?”Marcu 10:17. Stiti de ce? Avea inima impartita,nu-i ardea lui a pocainta.

Petru a spus un lucru urat insa tare apreciat de Isus:
„-Pleaca de la mine,pacatosul!” Luca 5:8

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s